80 de ani de la naşterea scriitorului Vladimir Beşleagă

Romancier cu o vocaţie modernă şi profundă, preocupat de problemele majore ale existenţei umane, Vladimir Beşleagă se situează printre scriitorii reprezentativi al literaturii din Basarabia. S-a născut în s. Mălăieşti, Grigoriopol, în familia lui Vasile şi a Eugeniei Beşleagă. După terminarea şcolii medii (cu medalie de aur) îşi depune actele de înscriere la Facultatea de Istorie şi Fiolologie a Universităţii de Stat din Moldova (promoţia 1955). Începe să scrie în anii de la şcoală, compune poezii, îşi încearcă puterile în proză şi dramaturgie. Primele poezii publicate îi apar în ziarul raional. Ca traducător s-a realizat prin tălmăcirea celebrului roman antic pastoral Dafnis şi Cloe de Longos şi a nemuritoarei opere a lui Erasm din Rotterdam Laudă Prostiei. Este prezent şi în publicistică, semănând în ultimii ani numeroase tablete, eseuri, reflecţii şi note memoralistice în diverse publicaţii periodice. I s-a acordat Premiul de Stat al RSSM (1978, pentru romanul Acasă). În 1991 i se conferă titlul onorific de Scriitor al Poporului, iar în 1996 - Ordinul Republicii, Premiul de Excelenţă (2004). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1965) şi membru al Uniunii Scriitorilor din România (1994). A debutat cu cărţi destinate copiilor: Zbânţuilă (1956), Vacanţa mea (1959), Buftea (1962), Găluşca lui Iluşca (1963) etc.

Vasile Alecsandri 190 de ani de la naştere

Vasile Alecsandri s-a născut la 21 iulie 1821 la Bacău. Copilăria viitorul scriitor şi-a petrecut-o în casa părintească- Între 1828-1384 Alecsandri îşi face studiile pensionul lui Chenim. În 1834, împreună cu alţi fii de boeri, Alecsandri e trimis la Paris, pentru a-şi continua studiile. Oraşul francez produce o puternică impresie asupra lui. Aici programul de studii este foarte vast. A fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. Participant la Revoluţia din 1848, promotor al luptei pentru Unirea Principatelor, sprijinitor al Războiului de Independenţă. Arămas în conştiinţa posterităţii ca deschizător de drumuri, înnoitor de modalităţi literare, având merite deosebite în orientarea literaturii româneşti.pe făgaşul naţional şi popular.
Poezii:
Hora Unirii
Soarele, vîntul şi gerul
Dumbrava roşie
Pohod la Sybir
Legenda rîndunicăi
Dan, capitan de plai
Cântecul gintei latine