George
Coșbuc
Vestitorii
primăverii

Pe unde-aţi fost şi voi străine,
Veniţi, dragi păsări, înapoi –
Veniţi cu bine!
De frunze şi de cîntec goi,
Plîng codrii cei lipsiţi de voi.
În zarea cea de veci albastră
Nu v-a prins dragostea sihastră
De ceea ce-aţi lăsat? Nu v-a fost dor
De ţara voastră?
N-aţi plîns văzînd cum trece-n zbor

Voi aţi cîntat cu glas fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, cînd v-aţi adus
De noi aminte!
Străinilor voi nu le-aţi spus
Că doine ca a noastre nu-s?
Şi-acum veniţi cu drag în ţară!
Voi revedeţi cîmpia iar,

E vară, vară!
Aş vrea la suflet să vă strîng,
Să rîd de fericire, să plîng!
Cu voi vin florile-n cîmpie
Şi nopţile cu poezie
Şi vînturi line, calde ploi
Şi veselie.
Voi toate le luaţi cu voi
Şi iar le-aduceţi înapoi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu