O ORĂ CU POETUL MIHAI VÎLCU
În aceste timpuri noi și
vremuri grele, după cum ar spune Petru Cărare, orice carte tipărită, orice
întîlnire colectivă cu un scriitor este un pas înainte. Ai învățat, azi, un
cuvînt nou, ți-ai făcut un nod la tîmplă reținînd un titlu de carte – înseamnă
că ziua nu e pierdută! Important, în toate, este să vrei. Dacă vrei tare, toate
celelalte parcă vin de la sine. Bunăoară, au vrut organizatorii și poetul Mihai
Vîlcu să se întîlnească astăzi, 5 februarie, cu micii cititori de la Grădinița
nr. 135 din sectorul Ciocana al capitalei, și au reușit, în pofida faptului că afară
“iarna-i grea, omătu-i mare”! Bun cunoscător al
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifnuZFgReaYwyMzdyhJsXYmvpAaMbd_jMZG-ZnJHL5-sUFmugJk0rMZxuKnrdQKh3zGshJaTUMwUEDvFPt0F-jOIB9ncQOsj0xqlVldGNVnvBn_tR46-ESsCd2atDNi3a69hAOHSxt7bcW/s1600/IMG_7004.JPG)
psihologiei copiilor,
Mihai
Vîlcu, aflat la a cincea sa carte de versuri pentru preșcolari și elevi din
clasele primare („Pîinea de albine”, „Un buchet de poezii – flori culese din
cîmpii”, „Lucruri importante”, „Lună cu lună anul adună” și „Melcul visător”),
a antrenat asistența într-un dialog viu, cognitiv, versul său pigmentat cu umor
fin și sugestii morale fiind gustat și aplaudat la scenă deschisă. Probabil, nu
întîmplător poetul a fost rugat în final, de către educatori și copii, să mai
treacă și cu alte ocazii “poeticești” pe la grădinița lor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu