"DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE"

Pe vremuri, în preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii sărbătoreau Dragobetele. Acestei sărbători i se mai zicea Ziua îndrăgostiţilor, Cap de primăvară sau Logodnicul păsărilor. se consideră că Dragobetele ocrotea şi purta noroc îndrăgostiţilor, tinerilor în general, putînd fi numit,astăzi, un veritabil Cupidon românesc.

Cine este Dragobetele? Divinitate mitologică similară lui Eros sau Cupidon, Dragobetele este considerat a fi fiul lui Dochiei. Este un bărbat chipeş şi năvalnic. Era, la daci, zeul care, la începutul primăverii, oficia în cer nunta tuturor păsărilor.

Pe vremuri, era mare sărbătoare de Dragobete, zi în care fetele şi flăcăii se întîlneau şi sărbătoreau.

Cei care se iubeau o petreceau împreună, pentru că iubirea lor să ţină tot anul, precum a păsărilor ce se "logodesc" în această zi.

Motivaţia preluării obiceiului păsărilor era profundă, din moment ce ele erau privite ca mesagereale zeilor cuvântului grecesc "pasăre" însemnând "mesaj al cerului". pe vremuri, pretutindeni prin sate se auzea: "Dragobetele sărută fetele!"

Ce tradiţii sunt de Dragobete? Credinţa populară românească spune că cei care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli tot anul. Dimineaţa, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, tinerii se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii. Dacă vremea era frumoasă, apa din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă era păstrată cu mare grijă, pentru că avea proprietăţi magice (se spunea că e "născută din surâsul zânelor") şi putea face fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă nu era omăt, fetele adunau apă de ploaie, pentru spălatulpărului.

La prânz fetele începeau să coboare spre sat în fugă. Fiecare băiat urmărea fata care îi plăcea. Dacă flăcăul era iute de picior şi fetei îi plăcea respectivul urmăritor, atunci fata încetinea pasul, lăsîndu-se prinsă şi sărutată. Acel sărut, care era în văzul tuturor, era considerat logodna celor doi, cel puţin pentru un an de zile. De multe ori, după astfel de logodne, veneau logodnele adevărate. După-amiază avea loc petrecerea, unde toată lumea dansa şi cânta. Se spunea că tinerii care nu au petrecut de Dragobetele nu-şi vor găsi perechea tot restul anului. Pentru toţi - şi cei tineri, şi cei vîrstnici - sărbătoarea dragostei era socotită una de bun augur pentru treburile mărunte, gospodăreşti. Deoarece se credea că Dragobetele le va aduce un an îmbelşugat.