Ionel Teodoreanu - 120 de ani de la nașterea

....Romancier, avocat român interbelic”

Anul acesta se împlinesc 120 de ani de la nașterea marelui prozator
român Ionel Teodoreanu.

Ionel Teodoreanu eseist, poet, prozator  român a văzut lumina zilei la Iași în anul 1897, într-o familie de intelectuali – tata avocat și mama sa, fiind fiica compozitorului Gavriil Muzicescu, a activat în calitate de profesoară la Conservatorul din Iași. Ionel, copilul mijlociu din cei trei frați ai familiei Teodoreanu, a avut parte de o copilărie fericită,lipsită de griji, așa cum ne-o va mărturisi el în numeroasele sale scrieri. După școala primară, urmează Liceul internat, apoi Liceul Național din Iași. După serviciul militar din Botoșani (1916-1917) și după absolvirea Facultății de Drept a Universității din Iași, I. Teodoreanu și-a făcut o carieră dublă, cea de scriitor și cea de avocat, care a fost încununată de succes, cu niște procese răsunătoare, pe care le va câștiga strălucitor, iar pe plan literar succesul vine îndată cu cărțile publicate. Începând din 1923 publică la ”Cultura Națională” primul volum ”Ulița copilăriei”, care cuprinde patru povestiri: ”Bunicii”, ”Ulița copilăriei”, ”Vacanța cea mare”, ”Cel din urmă basm”, ca mai apoi aproape in fiece an să scrie câte o carte, sau chiar și două. Debutează și în revista ”Însemnări literare” cu schița ”Bunicii”, tot aici publică seria de poeme în proză, întitulată ”Jucării pentru  Lili”. Între anii 1930 - 1933 ocupa funcția de director al Teatrului Național din Iași. Ionel Teodoreanu apare ca scriitor original de la primul său volum ”Ulița copilăriei”, urmat de romanele ”La Medeleni”, ”Turnul Milenei”, ”Bal mascat”, ”Fata din Zlatoust”, ”Golia”, ”Lorelei”, ”Secretul Anei Florentin” ș.a. În volumul ”Casa bunicilor”, autorul descrie atmosfera ce domnește acolo: liniștea, ordinea și respectul. De fiecare dată, înainte de a merge în ospeție la bunici, părinții își instruiesc copiii, pentru a nu face obrăznicii. În așa mod, copiii devin prizonieri între ochelarii bunicilor și ochii părinților. Teodoreanu ne descrie și momentul întrării în casa bunicilor: prima intră mama, apoi tata și numai după acea copiii.

Toți sărută mâna bunicilor și după un ritual bine stabilit se servește cafeaua și bomboanele… În lucrarea ”La Medeleni” acțiunea se petrece la moșia familiei Deleanu. În primul volum e descrisă sosirea eroilor principali: Dănuț cu soră-sa Olguța și prietena lor, Monica, care vin în vacanță la moșia familiei. Autorul prezintă aventurile celor trei copii aflați în vacanță și relațiile dintre ei. Dănuț și sora sa au obiceiul de a se contrazice, iar rolul de mediator în conflictele dintre Olguța și Dănuț îi revine Monicăi, fiind o ființă mai echilibrată. Spre sfârșit Monica se căsătorește cu Dănuț, iar Olguța, descoperind că are cancer, în final se sinucide… Alături de trilogia ”La Medeleni”, ”Lorelei” e cel mai iubit roman a lui Teodoreanu, farmecul romantic, tristețea apăsătoare, noblețea lirică a povestirii de iubire, atmosfera cu parfum din anii 20-30 au  sedus generații de cititori…Copilăria și adolescența sunt marile obsesii ale scriitorului, ele fiind perioade plini de farmec în viața omului,limanuri suave, către care revenim fiecare dintre noi. Ieșenii nu l-au uitat nici odată pe Ionel Teodoreanu. ”Legat prin toată ființa sa de Iași, Teodoreanu a trebuit să-l părăsească în anul 1938, stabilindu-se la București. După 16 ani, în ziua de 3 februarie 1954

I.Teodoreanu, scriitorul copilăriei și adolescenței lirice – s-a stins”(I.Maftei-1972).

Doritorii de a-i cunoaște operele lui Ion Teodoreanu vizitați biblioteca A.Russo.