Anul Nou în Moldova

                 Datine și obiceiuri

Anul Nou este o sărbătoare multaşteptată de întreaga lume. Această zi de 1 ianuarie, ce marchează începutul unui nou an calendaristic a fost stabilită pentru prima dată în anul 1691 de către Papa Inocenţiu al XII-lea, ca mai apoi, în epoca contemporană, să întâlnim Anul Nou în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Această noapte o mai numim şi noaptea de Revelion (din franceză Revelion înseamnă trezire), deci, toţi sunt în aşteptarea orei 24, ora trecerii în noul an. Sărbătoarea continuă cu deschiderea şampaniei, încep zgomotele focurilor de artificii - elemente nelipsite de la această sărbătoare. După cum spun datinile, în noaptea dintre ani sunt binevenite zgomotele, deoarece se spune, că ele alungă spiritele rele. De aici şi tradiţia „Umblatul cu Ursul”, „Cu Capra”, „Cu Sorcova”. „Umblatul cu Ursul” este un obicei păstrat şi transmis din generaţie în generaţie. Despre care se spune, că la geto-daci ursul se considera un animal sacru. Tineretul, care participă la acest spectacol îşi pregătesc măştile cu mult timp înainte de sărbătoare. Eroul principal – ursul, poartă o blană înfrumuseţată cu gănafi şi panglici multicolore,iar pe cap poartă o mască-schelet,învelit cu pânză. La 

acest spectacol frumos participă muzicanţi, împreună cu alte personaje, cei ce recită versuri şi joacă exact ca într-un spectacol adevărat, urându-le gazdelor, care i-au primit, un an bogat şi sănătate. Aceşti gospodari, la rândul lor, îi răsplătesc cu bani şi colaci. Toţi oamenii gospodari sunt bucuroşi să
primească colindătorii „Cu Ursul”, deoarece, se consideră, că cei ce n-au fost colindaţi, vor avea în anul care vine numai pagube şi sărăcie. Chiar dacă după obicei se mai umblă şi „Cu Sorcova”, ”Cu Capra”, „Jocul Ursului” e cel mai răspândit, deoarece se consideră, că această datină prezice un an îmbelşugat şi pământuri mai fertile. Alt obicei este „Umblatul cu Capra”, de regula ea ţine de la crăciun până la Anul Nou. Aici măştile sunt înlocuite de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta. Chiar în prima zi a Anului Nou, copiii merg de dimineaţă pe la rude şi vecini ”Cu Sorcova” şi „Cu semănatul”. Sorcova se confecţionează din hârtie colorată şi flori artificiale. În timp ce rostesc un text augural, copiii ating cu Sorcova uşa, fereastra, sau corpul gazdelor. După sfârşitul colindului Sorcova se păstrează ca un lucru sfânt într-un loc curat al casei până la anul viitor.